2 tone pe an

Este media de baxuri și bidoane de apă cărate de o familie.

De obicei, cumpărăturile tipice din magazin sunt însoțite în medie și de 15kg de apă. Un bax de 12 kg durează pentru o famile 2-3 zile…

Poluare excesivă

Într-un studiu publicat în jurnalul Science Advances s-a realizat o analiză globală a tuturor plasticelor fabricate vreodată:

Din cele 8.3 miliarde de tone produse, 6.3 miliarde de tone au devenit deșeuri. Doar 9% din acestea au fost reciclate. Majoritatea s-au acumulat pe câmpuri sau au ajuns în natură, formând acele “peisaje” familiare.

Apa îmbuteliată. Dezavantaje?

Este vândută de 175* sau 1500* de ori sau mai scump ca apa de robinet. (depinde de recipient, calculat la m3 de apă)*

Potrivit Beverage Marketing Association, aproximativ jumătate din apa îmbuteliată este defapt apă de robinet filtrată.

O familie aruncă anual peste 1100 de sticle sau 470 de bidoane din plastic.

Plasticul și amenințările ascunse

Ce mai curge la robinet…

În apa de rețea se adaugă clor pentru ca aceasta să îndeplinească anumite standarde. Însă gustul și mirosul rămân pentru mulți factori deranjanți.

Prin introducerea clorului în apă se urmărește eliminarea micro organismelor. Apa devine mult mai sigură în urma tratamentului chimic. Însă, expunerea la clor pe perioade lungi crește riscul de aparitie a bolilor de inimă sau creștere a glicemiei.

De asemenea, expunerea la trihalometani (microorganisme moarte în urma contactului cu clorul) duc la un risc mai mare de cancer la colon, cancer la vezică și boli reproductive.

Sau fierul oxidat nu este dăunător pentru sănătate. Intră la catogoria contaminanților anestetici, adică problematic din punct de vedere al aspectului și gustului. Apariția ruginii semnalează însă apariția altor metale toxice datorită coroziunii excesive a țevilor.
Copiii sunt în special vulnerabili, afectându-le dezvoltarea și comportamentul. Se acumulează în corp cu efecte toxice asupra creierului, ficatului, rinichilor și oaselor.
Este toxic indiferent de cantitate, acesta făcând parte din categoria xenobioticelor, adică substanțe fără valoare pentru organismele vii.
Element esențial pentru sănătate. Însă în cantități mari, în special la copii, duce la vărsături, diaree și crampe la stomac. S-au descoperit asocieri cu boli de ficat și rinichi la consumul pe termen lung.
Este necesar pentru organism (un om are în medie 10 mg de nichel), dar în cantități mari devine cancerigenic. Femeile sunt mai alergice decât bărbații și se manifestă prin erupții cutanate. Poate apărea datorită învelișului de crom-nichel de pe multe elemente din instalații.

Prin ce trece apa

Metalele grele apar prin coroziunea conductelor. Cu cât sunt mai vechi sau apa rămâne stagnantă pentru mai mult timp, cu atât rezultatele sunt mai rele.

Infiltrațiile din locul captării

Contaminanții se infiltrează la sursă din cauza scurgerilor chimice din fabrici, agriculturii sau substanțelor nedorite din sol și roci. În funcție de zona de captare, apa conține substanțe care pot afecta grav sănătatea…

Foarte dăunători pentru copii mai mici de 3 ani, aceștia provocând boala albastră. Nitrații (NO3) devin periculoși când se transformă în Nitriți (NO2) sub acțiunea bacterilor gastrice. Sunt provocatori cancerigeni, fiind conectați și cu disfuncții tiroidiene și probleme cardio-vasculare.
Medicamentele aruncate la gunoi sau canalizare ajung să se infiltreze în sol și ulterior în sursele de apă. Iar datorită pastilelor de contraceptie, ajung în apă hormoni ca estrogenul.
Toate afectează sistemul endocrin al ambelor sexe și pot avea efecte pe termen lung necunoscute.
Expunerea la cantități mici pe termen lung poate rezulata în cancer la ficat și plămâni, mutații genetice și malformații la fetuși. Iar cantitățile mari pe termen scurt duc la stări de amețeală, dureri de cap, dureri de stomac probleme gastrointestinale, vomă și iritații la ochi.
Datorită mișcării apei din pânza freatică, acestea se pot deplasa în timp zeci de kilometrii față de locul inițial. Se împart în 4 categorii principale: Ierbicide, Fungicide, Insecticide, Nematocide.
Concentrația maximă de Arsenic din corp recomandată este 0 și are impact asupra copiilor reducând IQ-ul. Expunerea pe termen lung cauzează cancer de piele, plămâni, vezică și rinichi. De asemenea, determină modificări ale pielii, cum ar fi îngroșarea sau pigmentarea.
Arsenicul ajunge natural în apă din sol și roci iar asemenea plumbului este o toxină pentru corp din aceeasi categorie a xenobioticelor.
Nu pot fi detectate întotdeauna prin văz, gust sau miros. Însă prezența lor în apă poate avea efect foarte nociv în funcție de tipuri.
Cea mai recunoscută bacterie este E.coli, fiindcă prezența ei indică fecale în sursele de apă. Cauzează crampe, amețeală, diaree, dureri de cap, febră și vomă. Cel mai mare risc îl au persoanele cu sistem imunitar slăbit sau copiii și bătrânii.
În cantități mari devine toxic sistemului nervos, iar la consumul pe termen lung are legături cu boli precum demența sau Alzheimer.
Vine în contact cu apa datorită formațiunilor naturale sub pământ. Poate fi de asemenea debarasat de fabrici sau rafinării care îl folosesc în crearea aliajelor.